Cu prilejul  Zilei Culturii Naționale, 15 ianuarie 2024, Muzeul Național de Artă al României inaugurează Galeria de Artă Decorativă Europeană, o expoziție permanentă unică în peisajul cultural românesc, care oferă publicului acces la o colecție impresionantă de aproximativ 400 de piese de tapiserie și mobilier, artă decorativă din ceramică, sticlă și metal.

            Având o suprafață de peste 400 mp, Galeria de Artă Decorativă Europeană, compusă din șase săli, ilustrează patru secole de istorie a gustului și a rafinamentului, a inovațiilor, manufacturilor și meșterilor europeni din Austria, Belgia, Cehia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Olanda, Spania, Rusia secolelor XVI-XIX și întregește expunerea permanentă a muzeului, alături de Galeria de Artă Europeană și Galeria Națională.

            În parcursul expozițional sunt incluse o minunată casetă de căsătorie realizată la Dresda în 1586, obiecte de ceramică provenind de la faimoasele manufacturi de faianță din Delft (Olanda), Manises (Spania),  Montelupo Fiorentino și Savona (Italia), Rouen, Moustiers și Sèvres (Franța), Meissen (Germania), mobilier provensal și tapiserii franceze, precum și piese deosebite din argint alături de celebrele pahare din cristal de Boemia. Măiestria meșterilor ruși poate fi admirată în delicatele piese de argint cloisonné, în paharele de argint niello sau în  Bolul de punch realizat de faimosul atelier Fabergé. De asemenea, o prețioasă colecție de ceasuri ilustrează excelența meșterilor bijutieri și ceasornicari din cele mai importante ateliere de profil din Europa.

            „Prezența acestor obiecte în România atestă faptul că țara noastră s-a aflat mereu într-un circuit european al schimburilor de valori culturale. Europa nu a fost doar spațiul de manifestare a unor practici seculare în domeniul artistic, dar și un loc în care aportul creativ din alte continente a fuzionat în expresii definitorii ale excepționalității spiritului uman. Aceste influențe culturale variate au contribuit, în timp, la definirea  unei identități europene care se reflectă și în expunerea galeriei” afirmă directorul general al MNAR, Călin Stegerean.

            Deschiderea Galeriei de Artă Decorativă Europeană se datorează unui colectiv pasionat și implicat de la Muzeul Național de Artă al României, alcătuit din muzeografi, conservatori, restauratori și tehnicieni, dar și unei importante contribuții a unor sponsori și parteneri fără de care acest proiect de anvergură nu ar fi fost posibil: Asociația „Prietenii MNAR”, Raiffeisen BANK, Camelia Șucu, Coca-Cola România, Romcar, Banca Comercială Română, Tomini Trading, TNT Romania, Solmar Trading Group, Soft Medica, Romtelecom, Unilever, Veronica Savanciuc, ITH Management Office, CitiBank Romania, Leadership Development Romania, Banca Națională a României, Topo Capital Corporation.

            Spațiile care găzduiesc această galerie au trecut printr-un amplu proces de reamenajare, fiind puternic afectate de cutremurul din 1986 și de incendiul din 1989. Deschiderea acestei galerii a necesitat realizarea unor vitrine pentru expunere care să fie în acord cu ultimele standarde din domeniu, asigurând atât securitatea pieselor cât și un mod de etalare la cele mai înalte standarde.

            Galeria de Artă Decorativă Europeană beneficiază, în premieră, de o componentă digitală, aplicația MyMNAR, care va putea fi folosită în cadrul galeriei, în timpul vizitei la muzeu pentru a completa într-un mod interactiv parcursul expozițional.

Vor fi organizate ateliere și programe educative dedicate copiilor și adulților, care să medieze accesul la piesele de artă decorativă din expunere și în același timp să ajute la dezvoltarea creativității și a spiritului artistic.

            În data de 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, sediul central al MNAR (Calea Victoriei 49-53) va fi deschis între orele 10.00-18.00, publicul având ocazia să viziteze în mod gratuit Galeria de Artă Decorativă Europeană, Spațiile Istorice, Galeria de Artă Europeană și Galeria Națională.

            Accesul în Galeria de Artă Decorativă Europeană se face prin intrarea A2, etajul 3, Calea Victoriei 49-53, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00-18:00.

            Duminică 14 ianuarie 2024, ora 18.00 va avea loc o previzionare pentru presă și alte categorii de public la care accesul se face doar pe bază de invitație.

Muzeul Național de Artă al României anunță deschiderea expoziției „Victor Brauner. Între oniric și ocult” din 1 decembrie 2023, ora 10.00 și până în 30 aprilie 2024 la parterul Galeriei Naționale.

Parte din programul managerial actual încă din anul 2016, expoziția subliniază caracterul original, cu surse autohtone, al creației lui Victor Brauner precum și contribuția lui la mișcarea suprarealistă de la a cărei lansare se împlinesc în anul 2024 o sută de ani.

Deschiderea expoziției cu prilejul Zilei Naționale a României are rolul de a comunica mesajul importanței operei lui Victor Brauner pentru cultura noastră națională care, datorită lui, cunoaște o vizibilitate sporită în planul culturii universale.

De asemenea, organizarea sa la Muzeul Național de Artă al României, aflat în inima Capitalei, este un omagiu adus artistului care, la București, în perioada interbelică, a fost unul dintre cei mai de seamă protagoniști ai mișcării de avangardă din România.

Expoziția prezintă, prin intermediul a peste 100 de exponate, sursele inițiale ale creației artistului, provenite din spiritualitatea populară și din sensibilitatea sa pentru ocult și practicile ezoterice, precum și evoluția mijloacelor sale artistice spre o estetică suprarealistă care, prin Victor Brauner, a cunoscut noi dimensiuni de manifestare pe coordonatele oniric și ocult.

Publicul va fi transpus în universul specific artistului printr-o scenografie spectaculoasă ce evocă universul suprarealist, având ocazia să vadă, în unele cazuri pentru prima dată, un material expozițional format din: lucrări de pictură și grafică de la Muzeul Național de Artă al României, Musée national d’art moderne – Centre Pompidou, Musée d'Art moderne et contemporain de Saint-Etienne Métropole, Musée d'Art moderne et contemporain de Strasbourg, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul Țării Crișurilor Oradea și din colecțiile particulare Octavian Brândeu, Gheorghe Burtea, Béatrix și Christian Derveloy, Damian Florea, Adrian Năstase, Andrei Năstase, Mihnea Năstase, Cristinel Popa, Jean-Michel Runacher, Anca Vlad, cărți cu caracter ezoteric și ziare de epocă, reviste de avangardă și cărți ilustrate de artist de la Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, documente inedite provenind de la Arhivele Naționale ale României, obiecte etnografice, fotografii și filme documentare din perioada interbelică provenind de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

În expoziție va fi proiectată secțiunea „Les illuminations successives” din filmul „Victor Brauner – Le grand illuminateur totémique” (2014) în regia lui Fabrice Maze.

Expoziția "Victor Brauner. Între oniric și ocult" este un proiect conceput și coordonat de Călin-Alexiu Stegerean și dezvoltat împreună cu o echipă formată din Costina Anghel, conservator, dr. Patricia Bădulescu, muzeograf, Miruna Moraru, muzeograf și drd. Ileana Mitu, responsabil de comunicare.

Producție realizată de Muzeul Național de Artă al României cu sprijinul Asociației Prietenii Muzeului Național de Artă al României și al Imprimeriei Arta Grafică.

Parteneri sponsori Asociația Prietenii MNAR, Institutul francez, Domeniile Sâmburești, Aqua Carpatica, Intercontinental Athénée Palace Bucharest.

Parteneri media TVR, Radio România Actualități, Radio România București FM, Radio România Cultural, Trinitas TV, Radio Trinitas, Sensoarte.ro, Radio France Internationale, Observator Cultural, Modernism, Zeppelin, Igloo.

Victor Brauner s-a născut în anul 1903 la Piatra Neamț unde familia sa a trăit până în anul 1913. După un periplu la Viena și Brăila, în anul 1918 familia se stabilește la București unde Victor va urma cursurile Școlii de arte frumoase din 1919 până în 1921. În anul 1923 ia contact cu mișcarea avangardistă devenind colaborator al celor mai importante reviste de avangardă: Contimporanul, Punct, Integral, Unu, Urmuz etc. și ia parte la cele mai importante expoziții ale grupului de avangardă alături de Marcel Iancu, M.H. Maxy, Hans Mattis-Teutsch, Milița Petrașcu etc. Împreună cu Ilarie Voronca creează revista dadaisto-futuristo-constructivistă 74 HP. După câteva încercări de a se integra mediului artistic parizian, în anul 1932 aderă la mișcarea suprarealistă condusă de Andre Breton și participă la mai multe expoziții ale grupului. În anul 1938 se va stabili la Paris, fără să mai revină vreodată în România, traversând apoi cu mari dificultăți perioada celui de al Doilea Război Mondial. În perioada postbelică cunoaște un succes ascendent în Europa și Statele Unite. S-a stins din viață în anul 1966 recunoscut ca un reprezentat prestigios al suprarealismului.

            MNAR deține un număr de opt lucrări de pictură și două de grafică ale artistului Victor Brauner, printre care „Fata și floarea” [61 x 47cm] donată la începutul anului 2023 de către domnul Mircea Barzuca.