Muzeul Colecțiilor de Artă
Lucrărilor de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Şirato, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă li se adaugă grafică europeană și japoneză, mobilier francez, covoare orientale dar și icoane populare din Transilvania.
Muzeul este adăpostit de fostul palat Romanit, clădire reprezentativă pentru începuturile arhitecturii moderne din București și restaurată ultima oară în intervalul 2008-2013. El este amenajat astfel încât să sugereze configuraţia originară și atmosfera specifică fiecărei colecţii.
Calea Victoriei nr. 111
Nu este necesară înscrierea prealabilă pentru vizită.
Grupurile pot beneficia de ghidaj doar la cerere, în urma transmiterii unei solicitări la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. cu cel puțin 7 zile înainte de vizită.
Program de vizitare: marți, vineri, orele 10-18, sâmbătă-duminică 11-19, miercuri și joi închis. Prima vineri din lună intrarea gratuită.
Închis: 1, 2, 24 ianuarie, Sărbătorile Pascale, prima şi a doua zi de Rusalii, 1 Mai, 15 august, 30 noiembrie, 1, 25 şi 26 decembrie.
Facebook: Muzeul Colecțiilor de Artă
Lapidariu
O parte importantă din patrimoniul de sculptură în piatră al Galeriei de Artă Veche Românească este expusă la Muzeul Colecţiilor de Artă, în cele trei încăperi boltite „în leagăn" din pivnițele corpului de clădire ce mărginește Calea Griviței. Piesele au aparţinut iniţial unor monumente de arhitectură veche românească, dispărute odată cu sistematizările de la finele secolului al XIX-lea și apoi din anii 1977-1987.
Pietre de mormânt, pisanii, ancadramente de uşi şi ferestre, coloane monumentale, capitele, ilustrează meşteşugul şi măiestria meşterilor pietrari din Ţara Românească în timpul lui Neagoe Basarab, Matei Basarab, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Nicolae Alexandru şi Constantin Mavrocordat. Ele recreează imaginea unui Ev mediu românesc, în care decorarea monumentelor religioase şi civile constituia terenul lor de manifestare, dogma religioasă ortodoxă interzicând reprezentarea „chipului cioplit” și statuara tridimensională.
