Expoziția „Din opera grafică a lui Theodor Pallady”

Sub genericul „Pallady 150”, Muzeul Național de Artă al României a organizat patru expoziții dedicate aniversării a 150 de ani de la nașterea pictorului Theodor Pallady (1871-1956), unul dintre cei mai importanți artiști români. Expozițiile își propun să prezinte aspecte inedite ale creației sale legate de lucrările aflate în patrimoniul MNAR.

La Muzeul Colecțiilor de Artă s-a deschis expoziția „Din opera grafică a lui Theodor Pallady” care conține și celebrul său autoportret, devenit însemnul general al acestor expoziții. Selecția integrează peste o sută de lucrări de grafică realizate în tehnici diferite: creion, acuarelă, guașă, peniță, gravură, abordând o serie extinsă de subiecte: peisaje, nuduri, naturi statice, portrete sau compoziții, din diferite perioade de creație.

Expoziția urmărește o structurare cronologică, astfel dintre lucrările timpurii ale artistului sunt prezente câteva compoziții alegorice din perioada 1896-1900 și o suită de impresii din Moldova din perioada 1906-1916, care sunt urmate de peisajele din Franța, în special din „Parisul său”, dar şi din Dobrogea sau București, unde a revenit anual cu participări la expoziții.

O altă categorie de lucrări de grafică semnate de Theodor Pallady integrate în expoziție o reprezintă schițele rapide precum și nudurile feminine realizate în atelier sau în interioare pariziene, datate 1920-1940.

Curator: Liliana Chiriac
Asistent curator: Ilinca Damian

Muzeul Colecțiilor de Artă

Calea Victoriei nr. 111

Nu este necesară înscrierea prealabilă pentru vizită.
Grupurile pot beneficia de ghidaj doar la cerere, în urma transmiterii unei solicitări la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. cu cel puțin 7 zile înainte de vizită.
Program de vizitare: marți, vineri, orele 10-18, sâmbătă-duminică 11-19, miercuri și joi închis. Prima vineri din lună intrarea gratuită.

Închis: 1, 2, 24 ianuarie, Sărbătorile Pascale, prima şi a doua zi de Rusalii, 1 Mai, 15 august, 30 noiembrie, 1, 25 şi 26 decembrie.

Facebook: Muzeul Colecțiilor de Artă

Inaugurat în 1978 ca secție a Muzeului Național de Artă al României, Muzeul Colecţiilor de Artă oferă o perspectivă inedită asupra societății românești de la începutul secolului XX și până aproape de zilele noastre. Cele peste 30 de colecții expuse permanent reunesc o mare varietate de lucrări de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă românească, europeană și orientală donate de-a lungul timpului de colecționari și artiști, cei mai mulți dintre ei bucureșteni. Ele reflectă gustul și puterea de cumpărare a colecționarilor, preferința lor pentru valori consacrate ale artei românești sau pentru diferiți artiști contemporani lor, în timp ce colecțiile monografice ale unor artiști evocă preocupările lor plastice.

Lucrărilor de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Şirato, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă li se adaugă grafică europeană și japoneză, mobilier francez, covoare orientale dar și icoane populare din Transilvania.

Muzeul este adăpostit de fostul palat Romanit, clădire reprezentativă pentru începuturile arhitecturii moderne din București și restaurată ultima oară în intervalul 2008-2013. El este amenajat astfel încât să sugereze configuraţia originară și atmosfera specifică fiecărei colecţii.

TUR VIRTUAL

O parte importantă din patrimoniul de sculptură în piatră al Galeriei de Artă Veche Românească este expusă la Muzeul Colecţiilor de Artă, în cele trei încăperi boltite „în leagăn" din pivnițele corpului de clădire ce mărginește Calea Griviței. Piesele au aparţinut iniţial unor monumente de arhitectură veche românească, dispărute odată cu sistematizările de la finele secolului al XIX-lea și apoi din anii 1977-1987.

Pietre de mormânt, pisanii, ancadramente de uşi şi ferestre, coloane monumentale, capitele, ilustrează meşteşugul şi măiestria meşterilor pietrari din Ţara Românească în timpul lui Neagoe Basarab, Matei Basarab, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Nicolae Alexandru şi Constantin Mavrocordat. Ele recreează imaginea unui Ev mediu românesc, în care decorarea monumentelor religioase şi civile constituia terenul lor de manifestare, dogma religioasă ortodoxă interzicând reprezentarea „chipului cioplit” și statuara tridimensională.