Program de vizitare:
Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Zambaccian și Muzeul Theodor Pallady, miercuri-vineri, orele 10-18, sâmbătă-duminică 11-19, luni și marți închis. Prima miercuri din lună intrarea gratuită.
Muzeul Colecțiilor de Artă: luni, marți, vineri, orele 10-18, sâmbătă-duminică 11-19, miercuri și joi închis. Prima vineri din lună intrarea gratuită.

În mod excepțional, expoziția „Victor Brauner. Între oniric şi ocult″ va mai putea fi vizitată și luni, 29 aprilie și marți, 30 aprilie 2024 în intervalul orar 10.00-18.00  la parterul Galeriei Naţionale.

În perioada 1-6 mai 2024, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul K.H. Zambaccian și Muzeul Theodor Pallady vor fi închise. Vă mulțumim pentru înțelegere!

 
 
 
 
 
 
Muzeul Național de Artă al României
Cruce de procesiune
Descriere lucrare
Cruce de procesiune
lemn de chiparos (?), sculptat în relief plat, ferecat în argint aurit
52 x 20,7 x 7 cm
Moldova
Meșter Dosoftei de la Putna
1561
Inv.15418 / L 475
Localizare lucrare
Galeria de Artă Veche Românească, sala 4
Descriere audio

În 1561, meşterul Dosoftei de la mănăstirea Putna sculpta pentru postelnicul Matei Crăciun şi soţia sa Maria o cruce de procesiune destinată bisericii mănăstirii Slatina, de curând ridicată de domnitorul Alexandru Lăpuşneanu şi de soţia sa, Ruxandra.

Crucea, înaltă de o jumătate de metru, are trei braţe orizontale care redau simbolic forma crucii pe care a fost răstignit Iisus: braţul de sus marchează locul plăcuţei cu inscripţia INRI (Iisus Nazarineanul Regele Iudeilor), iar cel de jos locul în care picioarele Sale au fost bătute în cuie. Sculptată pe ambele feţe, ea este prinsă într-o ferecătură din argint aurit, decorată cu vrejuri spiralate, în filigran, şi cu rozete la colţuri, mânerul din argint aurit fiind prevăzut cu o sferă, simbol al globului pământesc.

Fiecare faţă a crucii este împărţită în 16 scene miniaturale; majoritatea istorisesc viaţa şi patimile lui Iisus, în timp ce câteva prezintă legende locale, ancorând astfel obiectul în realitatea contemporană a secolului XVI. Cele mai multe scene se petrec pe un fundal arhitectural complex în timp ce altele se petrec în ample peisaje. Ambele soluţii asigură unitatea de timp şi spaţiu a naraţiunii, permiţănd sintetizarea mai multor episoade într-o manieră convingătoare.

Vezi mai multe lucrări din Galeria de Artă Veche Românească

Facebook Page

Acest site folosește cookies

Folosim module cookie pentru a vă pune la dispoziție caracteristici de social media și pentru a analiza traficul. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora.