Constantin Brâncuși: Originile Infinitului - Museo dei Fori Imperiali - Mercati di Traiano, Roma, Italia
Organizator: Muzeul Național de Artă al României
Museo dei Fori Imperiali - Mercati di Traiano, Roma, Italia | 20 februarie – 19 iulie 2026 | Vernisaj 19 februarie
Curator Erwin Kessler
Anul cultural Romania-Italia
În parteneriat cu Ambasadei României în Republica Italiană, Malta și San Marino, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Târgu-Jiu
Cu sprijinul Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale
Expoziția „Constantin Brâncuși: Originile Infinitului”, concepută și organizată de MNAR, va fi deschisă publicului în perioada 20 februarie – 19 iulie 2026, la Museo dei Fori Imperiali – Mercati di Traiano din Roma.
Expoziția este curatoriată de Erwin Kessler și este realizată în cadrul Anului Cultural România–Italia. Proiectul este organizat în parteneriat cu Ambasada României în Republica Italiană, Malta și San Marino, Muzeul de Artă Craiova și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” din Târgu-Jiu, cu sprijinul Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale.
Constantin Brâncuși: Originile Infinitului încadrează opera lui Constantin Brâncuși, figură-cheie a sculpturii moderniste de la începutul secolului al XX-lea, într-un concept curatorial cu dublă perspectivă. Pe de o parte se află cultura vizuală populară regională a copilăriei sale timpurii din Oltenia, în sud-vestul României. Pe de altă parte, sculptura clasică greacă și romană antică, explorată de artist prin modelele studiate și emulate în perioada în care a fost student la Școala de Belle-Arte din București.
Dubla origine indică două tradiții profund diferite, dar complementare. Cea dintâi care i-a marcat experiența vizuală este tradiția românească, arhaică și simbolică, sintetică și geometrică, legată în principal de meșteșugul sculpturii în lemn practicat de țăranii din județul Gorj, locul său de baștină. Cea de-a doua, din perspectiva cronologică a formării sale, este tradiția clasică, figurativă și didactică, bazată pe modelajul realist în lut sau pe cioplirea îndelungată a pietrei. Împreună, aceste două origini, aparținând unor tradiții seculare îndepărtate și în mare măsură opuse, s-au contopit și au sublimat rapid în viziunea avangardistă asupra sculpturii a lui Brâncuși, în efervescentul creuzet cultural al Parisului din primul deceniu al secolului al XX-lea.
Lucrările lui Brâncuși și materialele etnografice din Oltenia natală se îmbină cu sculpturile clasice din colecția permanentă a Mercati di Traiano. Astfel, sculpturile figurative clasice descoperite în Forumul Roman dialoghează cu motivele abstracte, geometrice, care decorează stâlpii de lemn proveniți din casele oltenești din secolul al XIX-lea, păstrați la Muzeul din Târgu-Jiu, similare celor în care a copilărit Brâncuși.
Cele două tradiții contrastante oferă o perspectivă mai clară asupra sintezei moderniste a lui Brâncuși, fundamentată pe date biografice. Ele susțin unul dintre principalele argumente ale expoziției: acela că Brâncuși a fost, încă de timpuriu, un sculptor pe deplin format, care a explorat încă din copilărie și a stăpânit pe parcursul unei formări academice consistente abilitățile manuale și cunoștințele de istoria artei proprii unui sculptor clasic.
Lucrările expuse semnate de Brâncuși provin din două muzee importante din România – Muzeul Național de Artă al României și Muzeul de Artă Craiova –, iar stâlpii de casă oltenești sunt oferiți de Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” din Târgu-Jiu.
