La începutul secolului XVI printre obiectele de preț dăruite de boierii Craiovești mănăstirii Bistrița se număra și acest chivot din argint. El înfățișează o biserică de plan dreptunghiular, cu o absidă cu cinci laturi în dreptul altarului, o turlă centrală şi patru turle mai mici pe colţuri (din care una lipseşte).
Două rânduri suprapuse de plăcuțe dreptunghiulare, demarcate de elemente decorative de inspirație gotică, înconjoară chivotul. Ele conțin busturi ale unor importante personaje din istoria Bisericii. Pe latura nordică sunt reprezentați prooroci (Aaron, Ilie, Habacuc, Ieremia) și imnografii Ioan Damaschinul și Cosma din Maiuma. Pe latura estică apar sfinții Vasile cel Mare, Grigore cel Mare și Ioan Gură de Aur, autori ai Liturghiei ortodoxe, împreună cu sfântul Nicolae. Pe latura sudică sunt înfățișați sfinții militari Mihail și Dimitrie, Teodor Tiron și Teodor Stratilat împreună cu sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian. Pe latura vestică, marcând intrarea în biserică, este înfățișată icoana Maicii Domnului cu pruncul Hristos (Hodighitria), flancată de Sfinții Petru și Pavel (placa reprezentându-l pe cel din urmă a dispărut).
Îmbinarea iconografiei tipic ortodoxe cu elemente decorative de factură gotică caracterizează numeroase piese de argintărie utilizate în Țările Române în această perioadă. Ea atestă atât circulația motivelor, varietatea legăturilor comerciale întreținute de boieri și domnitori cât și practicile atelierelor cărora le sunt comandate astfel de piese.
